Seria : Slam
Autor : Colleen Hoover
Numar de pagiini : 272
Editura : Epica
Genuri : Young Adult, Romance
Descriere:
După moartea neașteptată a tatălui ei, Layken, de optsprezece ani, rămâne singurul punct de sprijin atât pentru mama sa, cât și pentru fratele ei mai mic. Aparent, ea este puternică și plină de viață, dar, în sinea ei, simte cum își pierde speranța pe zi ce trece.
Apariția unui tânăr schimbă totul. Mutându-se în celălalt capăt al țării, Layken face cunoștință cu vecinul ei, de douăzeci și unu de ani, care are o pasiune uimitoare pentru poezia slam. În doar câteva zile, între ei se înfiripă sentimente puternice și, în sufletul lui Layken, speranța prinde un nou contur.
Dar, după o primă întâlnire plină de trăiri intense, soarta îi lovește în plin, când o dezvăluire șocantă pune capăt noii lor relații. Interacțiunile zilnice devin insuportabile, în timp ce ei se străduiesc să găsească un echilibru între sentimentele ce îi unesc şi secretele ce îi despart.
Recenzie :
Trebuie neaparat sa incep prin a spune ca ador modul de a scrie al lui Colleen Hoover. Este unic si frumos si m-a facut sa uit de ce se intampla, fara sa includem actiunea cartii.
Dar sa incepem cu inceputul. Lake trebuie sa se mute impreuna cu fratele si mama ei deoarece tatal ei a murit si mama sa a primit un post intr-un alt oras, un alt stat. Mutarea nu este un lucru care sa o bucure, spre deosebire de fratele ei mai mic. Ajunsa in noua sa casa aceasta face cunostinta cu vecinul sau, Will, fata de care se simte atrasa, in ciuda faptului ca ea nu face parte din categoria fetelor care se indragostesc instant de un encunoscut. Acestia isi petrec putin timp impreuna, insa relatia lor incepe sa scartaie in momentul in care Lake afla ca profesorul ei de poezie este nimeni altul decat Will.
Mi-a placut. Am adorat-o. Si totusi, trebuie sa mentionez ca desi mi-a placut povestea, inceputul mi s-a parut prea grabit. Desi abia au facut cunostinta, relatia lor, a lui Will si a lui Layken, a avansat destul de mult, si cred ca acesta ar fi singurul minus pe care l-as acorda acestei carti. In rest mi s-a parut minunata, emotionanta, si greu de povestit in doar cateva cuvinte astfel incat sa nu ofer mai multe informatii decat ar trebui.
Desi asa mi-a parut la inceput, in primele pagini in care am mentionat mai sus ca totul mi s-a parut ca a avansat mult prea repede, totul a decurs lin, si nu a urmat ce am crezut ca va urma: o poveste de dragoste tipica genului YA, sau chiar NA, in care totul ramane la fel pe perioada lecturii.
“If I live the life I'm given, I won't be scared to die.”
Lake mi s-a parut o fire ciudata. Pentru o fata de 18 ani mi s-a parut putin cam imatura in anumite momente, desi asta balansa relatia lor, Will fiind cu adevarat matur, chiar daca avea 21 de ani. Desi am inteles perfect de ce a fost nevoit sa se maturizeze. Totusi, si Lake, pe parcurusul lecturii a avansat, s-a schimbat putin cate putin, nemaifiind fata imatura de la inceput, dar nu a fost nici o schimbare atat de mare.
“Nothing is permanent. The only thing any of us have in common is the inevitable.”
Recunosc, pana la aceasta carte nu mai auzisem de poeziile slam. Asta si pentru ca mie nu imi plac poeziile. Nu mi-au placut prea mult nici slam-urile din carte, dar cum am mentionat, mie in general nu prea imi plac poeziile.
Stiu ca nu este o recenzie pe care as face-o eu in mod normal, doar ca nu imi pot explica ca anume pot spune si ce anume nu. Consider ca aceasta carte este genul de carte care trebuie citita fara a sti nimic mai mult decat descrierea ei.
Slam este un roller coaster al emotiilor - te poti astepta ca intr-o clipa sa razi, citind o fraza minunata, iar la urmatoarea fraza sa plangi. Nimic nu este calm in aceasta carte si asta consider ca este un atu al cartii deoarece nu te poti plictisi oricat de mult ai incerca.
4.5
