Mare Tranquillitatis. 10 motive #5

Am revenit cu cele 10 motive, care de fapt trebuiau postate saptamana trecuta, dar am fost un copil mai lenes si am uitat de ele, asa ca saptamana asta veti avea parte de 20 de motive, nu intr-o singura postare bineinteles, ci pentru doua carti diferite.
Mare Tranquillitatis e sursa subiectului de astazi si dupa cum vedeti am ales coperta din strainatate in loc de cea de la noi, din simplul motiv ca mai multe persoane care frecventeaza acest blog au afirmat ca nu le place coperta, asa ca nu vreau sa le fac cititrea acestei postari insuportabila uitandu-se la imaginea cu o coperta care nu le place.
Mie una imi place la nebunie coperta, mai ales dupa ce am citit cartea <3

1. Creeaza dependenta. Aceasta carte m-a facut obsedata de genul YA, dupa ce am citit-o am cautat orice carte care ar fi putut sa se ridice la nivelul ei, bineinteles ca nu am gasit, dar tot citind am inceput sa indragesc mult genul YA. Plus ca Mare Tranquillitatis e singura carte pe care am recitit-o vreodata si inca de 3 ori, ba chiar ma bate gandul sa o mai citesc o data :D

2. Citatele, cred ca evoc acest motiv de fiecare data, dar citatele din aceasta carte sunt absolut minunate, nu ma mai satur de ele. Uneori iau cartea si le tot recitesc (am pus biletele in fiecare loc in care este un citat care-mi place),eu o sa va las numai 3, dar sunt muuult mai multe

„Trăiesc într-o lume lipsită de magie sau de miracole. Un loc unde nu există clarvăzători sau metamorfi, nici îngeri, nici băieţi cu puteri supraomeneşti care să te salveze. Un loc unde oamenii mor, şi muzica se dezintegrează, şi viaţa e naşpa. Greutatea realităţii mă apasă atât de tare de pământ, încât uneori mă mir cum de-mi pot ridica picioarele ca să merg.”

„- Tu crezi în Dumnezeu?
- Da, răspunde el, pe un ton categoric. Probabil că expresia feţei mă trădează, pentru că imediat mă întreabă: Ce e?
- Nimic, doar că sunt mirată. Credeam că nu…
- Din cauză că sunt blestemat şi toată lumea din jurul meu moare? mă întreabă, fără emoţie în glas.
Nu vreau să-i răspund afirmativ, dar cam aşa gândeam.
- Cred în Dumnezeu, Rază de Soare. Totdeauna am crezut că există Dumnezeu, îmi zice.
Iar ce adaugă în continuare nu ţine de autocompătimire, nici angoasă, nici de melodramă. E adevărul.
- Ştiu doar că El mă urăşte.”

„Nu ştiu precis cât timp stăm aşa în camioneta lui Josh, ţinându-ne de mână, înconjuraţi de întuneric şi de regrete nerostite. Dar e suficient cât să-mi dau seama că nu există poveşti sau secrete pe lume de care să merite să mă ţin, mai mult decât de mâna lui.”

3. Poveste cutremuratoare. Va dati sema ca nu prea pot sa va spun despre ce e vorba pentru in secunda urmatoare spoilerul va fi mare cat casa, dar ideea e ca te va pune pe ganduri si inevitabil te vei pune in locul Nastyei si credeti-ma ca nu vreti asa ceva.

4. Perspectiva a doua personaje. MT e prima carte cu doua perspective pe care am citit-o si mi-a placut la nebunie lucrul asta, mi-a fost usor sa urmresc actiunea si abia asteptam sa termin un capitol ca sa vad si parerea celuilalt, eram intr-o continua fuga si totusi ma simteam ca si cum as absorbi fiecare cuvant si senzatie. Absolut minunat! 

5. Influenta pe care o va avea asupra ta.  Aceasta carte m-a pus pe ganduri in destul de multe privinte si m-a schimbat intr-un fel sau cel putin mi-a schimbat perspectiva de a privi anumite lucruri.

6. Relatiile dintre personaje si evolutiile lor.  Aceasta carte are numai 461 de pagini si nu am simtit niciodata o nota fortata sau nelalocul ei. Totul s-a dezvoltat usor si normal (pe cat de de normal se poate in situatia lor) si nu au axistat genul acela enervant de relatii incalcite cand tipa sau tipul sunt nesiguri pe cine plac. bleah. totul a fost super.

7. Personajele sunt extrem de fascinante, fiecare are povestea sa si vei ajunge sa te atasezi de fiecare in parte, chiar si de personajele negative si faza e ca nu sunt prezentate numai cu calitati si talente speciale, asa cum intalnesti in unele carti, ci cu tot cu defecte si acele defecte le fac atat de speciale si minunate incat parca ar face parte din lumea reala.

8. Misterul. Au fost momente in care credeam ca actiunea se invarte in jurul misterului si momente in care mi se parea a fi ceva lipsit de importanta, dar in fiecare clipa nascoceam cate o ipoteza noua, ma tinea cumva treaza si atenta la orice detaliu pe care l-as putea primi si asta s-a intamplat in toate cele 3 dati in care am citit cartea, a fost ca si cum luam din nou totul de la capat.

9.Caracterul Nastyei. V-am innebunit pana acum cu caracterele personajelor, asa ca era clar sa apara si aici :)) Nastya e destul de dificila, nu e deloc usor sa o intelegi si trebuie sa depui ceva efort. Sub carapacea pe care o expune intregii lumi, Nastya mai are o fata, cea reala sau partial reala, care nu-i este dezvaluita oricui.

10. Finalul. Inceputul. Totul. No words needed. Cititi cartea!