sâmbătă, 7 februarie 2015

Desenele animate nemuritoare ale copilariei

     Presupun ca multi stam si ne uitam acum la asa numitele desene animate ce marcheaza copilaria generatiei actuale, dar si a urmatoarelor generatii. Si realizam ca desenele animate cu care am crescut noi chiar au fost desene originale, dar simple si amuzante. Stam si ne gandim ca suntem la varste la care ne consideram maturi, deoarece suntem adolescenti si ne indreptam usor pasii catre un nou stadiu al vietii noastre, unul de maturitate. Un stadiu in care nu putem discuta despre teme copilaresti, precum desenele animate. Dar daca stam putin sa ne gandim unele dintre acestea sunt nemuritoare si ne vor incanta chiar si atunci cand le vom prezenta copiilor si nepotilor nostri.

     Am observat la copiii din zilele noastre ca incep sa renunte la desene animate inca de mici. Se muta usor catre serialele americane, lasand in urma acele cateva desene care mai sunt difuzate. Si nu putem da vina pe ei. Eram acum la o verisoara, care are 11 ani, si observam cat de atenta este la un serial la televizor. Despre ce anume era respectivul serial nu va pot spune deoarece nu i-am acordat indeajuns de multa atentie, dar va pot spune ca mi-a luat ceva sa realizez ca acel canal era de fapt unul de desene animate. Am facut ochii mari, stiam ca pe respectivul canal sunt difuzate cam 50% desene, 50% seriale. Cel putin asa era in urma cu cativa ani cand ma mai uitam si eu. Am realizat putin mai tarziu, uitandu-ma pe un program tv, ca sunt difuzate mult mai putine desene animate in momentul actual pe respectivul canal. Mi-am intrebat verisoara daca vrea sa ne uitam la altceva, raspunsul ei fiind un "nu" cat se poate de sigur. Dupa inca cateva minute de discutie, timp in care eventual s-a terminat si episodul respectiv, m-a lasat sa butonez televizorul. Am schimbat eu canalele plictisita pana am ajuns la Boomerang. Atentia mi-a fost atrasa de reclamele la diferitele desene, majoritatea dintre ele fiindu-mi cunoscute deoarece am crescut cu ele. Am lasat televizorul deschis pe canalul respectiv, fiind chiar curioasa ce desen urmeaza.

Spre bucuria mea a inceput un episod din Tom si Jerry, desen pe care nu l-am mai vazut de cativa ani. M-am uitat la respectivul episod si m-am simtit din nou copil. Verisoara mea, care pana in momentul acela statuse bosumflata pe facebook deoarece nu se mai putea uita la serialul ei, s-a asezat langa mine pe canapea, la fel de fascinata de desen. Si asa micuta de ea si-a amintit de dvd-urile cu desenele Tom si Jerry pe care le avea cumparate dintr-o colectie aparuta cu nu stiu ce ziar. La un moment dat venise si unchiul meu acasa si observand ca in sufragerie e prea multa liniste s-a gandit sa vada ce se intampla. Ne-a vazut pe noi doua cum stateam frumos tolanite pe canapea si eram atente la desen. In momentul in care a realizat ca este un desen de asemenea drag lui, a luat frumos loc pe fotoliu si s-a lasat purtat pe aripile copilariei.

     Trebuie sa ne gandim ca anumite desene nu au fost create pentru un public restrans, ci pentru unul vast. Este normal, nu toata familia se va putea uita la desenele facute special pentru copiii de 2-3 in care acestia stau si raspund la intrebarile personajelor, dar altele, precum Tom si Jerry, pot fi vizionate de intreaga familie.

     Acum as vrea sa va ascult parerile vostre. Ce desen animat credeti voi ca ati putea urmari cu intreaga familie?


5 comentarii:

  1. Mă mai uit cu ai mei la animații realizate de Disney și foarte rar, la Tom și Jerry, dar asta pentru că nu am televizor în cameră (nici în cea de acasă, nici în cea de la cămin). Scooby Doo, deși mie îmi place, o scoate pe mami din sărite :) Oricum ar fi, animațiile cu Tom și Jerry sunt nemuritoare, pentru că indiferent de vârstă, sunt la fel de gustate :)

    RăspundețiȘtergere
  2. La desene nu mă mai uit de ceva vreme, dar nu pentru că nu-mi mai doresc, ci din cauza faptului că nu prea am timp, dar cum sora mea o face, mai reușesc din când în când să mai trag câte o ocheadă. Oricum, spre deosebire de cele care erau acum câțiva ani, acestea de acum sunt destul de vulgare și unele nu au nimic bun de învățat din ele. Eu eram înnebunită după Prințesa Sissi, mă uitam ori de câte ori dădea pe Fox kids, chit că mai văzusem episodul respectiv de nu știu câte ori. O făceam cu același entuziasm. :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Imi plac mult desenele animate, poate sunt eu mai copilaroasa dar le vad ca o parte din mine.
    Imi plac multe desene, dar cred ca as alege Avatar, the last airbender.
    Te tuc!

    RăspundețiȘtergere
  4. Tom si jerry cu siguranta. Cand eram mica parintii mei se uitau impreuna cu mine si sora mea la acestea si tin minte ca radeam impreuna de minune. Un alt desen de familie era si cel cu ciocanitoarea woody. Desenele disney erau de asemenea desene la care ne uitam cu intreaga familie, inclusiv cu bunicii.

    RăspundețiȘtergere
  5. Mai dau din când în când pe Cartoon Network, dar mă apucă groaza. Unde-s Ed, Edd și Edy, unde-i Curaj, cățelul cel fricos, unde-s Gemenii Cramp, Clanul năzdrăvanilor de alături?
    Desenele animate cu care am crescut, la care râdeam de-mi dădeau lacrimile? Acum... Numai aiureli!
    Eh!

    RăspundețiȘtergere

Suntem nerabdatoare sa va citim parerile! :)