miercuri, 27 mai 2015

Recenzie: Sa nu ma parasesti~Kazuo Ishiguro

Titlu: Sa nu ma parasesti
Autor: Kazuo Ishiguro
Editura: Polirom
Despre carte: Katie H. este educatoare. Slujba ei este aceea de a-i ajuta pe „copiii-clone“ sa creada ca, in institutia de la Hailsham, intre vizionarile de scene erotice din filme si joaca, intre colectiile de reviste sau carti si iazul cu rate, ei vor uita adevaratul si unicul motiv al existentei lor, acela de a dona organe. In scurta lor viata, care se intinde pret de un numar limitat de „donatii“, ei asteapta plini de speranta ziua cand vor avea parte de libertatea din spatele gardului de sirma ghimpata si cand vor inceta sa mai fie simple some, corpuri cultivate pentru piese de schimb.



Parerea mea: 
Aceasta carte este foarte, foarte aproape de perfectiune. Nu am citit-o dintr-o data, asa acum fac cu majoritatea cartilor care ma atrag, ci am citit-o treptat si asta nu e din cauza faptului  ca nu mi-a placut, ci din contra. "Sa nu ma parasesti" e genul de carte pe care nu o poti privi numai dintr-un singur unghi, e profunda si abordeaza un subiect delicat. 
Vazusem la un moment dat in una din recenziile facute acestei carti ca ar fi perfecta pentru un club de lectura si nu pot sa nu fiu de acord cu aceasta afirmatii. "Sa nu ma parasesti' iti starneste foarte multe ganduri contradictorii, de aceea am si avut nevoie de atat de mult timp pentru a o citi. Nu exista un capitol care sa nu iti lase macar un semn de intrebare si acest lucru mi-a placut foarte mult. 
Kazuo Ishiguro ne prezinta o viziune cu totul noua asupra lumii, ne prezinta un univers in care unii copii sunt crescuti numai pentru a dona organe, sustinand astfel viata altor oameni. Aceasta idee m-a intrigat deoarece este atat un lucru meschin, sa cresti copii pentru a-i ucide mai tarziu, cat si un lucru fascinant, ceva inovator. Cartea m-a tinut atenta si ma gandeam la ea chiar si atunci cand nu citeam. Printre randurile cartii veti descoperi si o poveste de dragoste care va v-a impresiona foarte mult. Pe langa faptul ca sunt destinati sa moara, ei, copiii-clona, cum li se mai spune, sunt destinati sa se priveasca si murind. E un lucru crud, inuman si revoltator, dar iti capteaza intr-atat de tare atentia incat nu vei mai putea lasa cartea din mana. 
V-o recomand cu mare drag si abia astept sa va aud opiniile despre ea! Lectura placuta!