Ken Follett mi-a atras atenţia acum ceva timp, când am văzut filmele "Stâlpii pământului"*ecranizări ale cărţilor* şi am rămas uimită, sunt grozave, fantastice, superbe, emoţionante şi tot ce vreţi voi sa fie.
"Căderea uriaşilor" mi-a atras în primul rând atenţia datorita autorului, apoi a frumoasei coperte şi apoi a descrierii. E absolut minunată din toate punctele de vedere şi chiar dacă am citit doar o mica bucăţică din ea sunt sigură că o să-mi placă până la final.
Pentru cele o suta de cuvinte o sa va las o poză pentru că e destul de greu sa transcriu ceva din această carte, ar trebui să o ţin cu o mână şi cu cealaltă să tastez şi nu e chiar ok ;))
- Eşti absolut fermecătoare, rosti el pe un ton scăzut, apoi o sărută din nou.
De aceasta data ea îl împinse la o parte.
- Înălţimea voastră, ce faceţi? spuse pe un ton şocat, în şoaptă.
- Nu ştiu
- Dar ce va trece prin minte?
- Nimic.
Ea îi privi vrăjită chipul sculptat. Ochii lui verzi o scrutau cu intensitate, de parca ar fi încercat să-i citească gândurile. Îşi dădu seama ca îl adoră. Deodată fu năpădită de entuziasm şi de dorinţa.
- Nu ma pot abţine, zise el.
Ea ofta fericită.
- Atunci sărută-mă din nou, îi spuse.
Deci mă tem de acest autor, deși știu că ascunde povești foarte frumoase. De fiecare dată când merg în Cărturești mă uit la ele, serios! De fiecare dată le răsfoiesc, le cântăresc. La o adică, îs foarte frumoase, dar încă mă sperie. :) Mulțumim de impresie!
RăspundețiȘtergereȘi pe mine mă speria, i-am evitat cărțile foarte multă vreme deși voiam foarte mult să-l citesc, ”Stalpii pământului” m-a cucerit cu povestea, cu personajele, cu tot (mă refer la film) și am vrut să-i citesc și cărțile, dar când am văzut cât sunt de mari am bătut în retragere :)) Acum mi-am făcut curaj și citesc ”Căderea uriașilor” și e superbă! Ar fi un păcat să il eviți în continuare:))
ȘtergereWoow, felicitări pentru curaj. Sunt ceva 920 de pagini, abia aștept să văd ce crezi despre ea. Eu zic că ai un început promițător. Cea mai groasă carte citită de mine a avut cam 640 de pagini, nici nu se compară. Multă baftă! hugs
RăspundețiȘtergereLa mine cred ca e chiar ultima carte citită, ”Diamantul de la miezul noptii”, are 576 de pagini, dar a fost ușor de citit cu un scris destul de măricel. ”Căderea uriașilor” e o provocare și sper să o duc cu bine până la sfarșit ^_^
ȘtergereSunt curioasă despre ce carte vorbești tu :D #hug
Mă refer la „Promisiunea îngerului” (http://www.libris.ro/promisiunea-ingerului-frederic-lenoir-violette-RAO973-103-455-3--p322873.html). E grosuță, dar mi-a plăcut mult de tot și aș reciti cartea cu mare drag. Cuprinde de toate și are niște elemente atât de interesante în ea, are dragoste, istorie, secrete, mister. Mereu mă gândesc la ea cu mare drag.
ȘtergereP.S: Să știi că mă bucur mult că ai făcut și tu o galaxie într-o sticluță, să îmi trimiți o poză dacă ai cum. ^_^
Cea mai groasa carte citita a avut aproape 700 de pagini, dar cred ca as reusi sa citesc ceva si cu mai multe pagini. Cred?! :)) Singura conditie ar fi sa ma prinda in capcana atat de tare, incat sa nu-mi mai dea drumul pana ce n-am dansat cu fiecare fraza in parte.
RăspundețiȘtergereCartea e foarte frumoasa, se citeste un pic mai greu pentru ca necesita o oarecare atentie sporita, dar zic eu ca se merita. Sunt curioasa despre ce carte vorbesti tu ^_^ #hug
Ștergere