Inspiratia vine din suflet. Ce sa faci cu un suflet gol, parasit si trist, chiar daca ai o minte creativa? Nimic, stai si astepti ca timpul sa treaca pe langa tine, in speranta ca poate, in viteza lui, te va ridica si pe tine si te va duce pe alte carari, dar nu e asa si tu tot astepti si sufletul tau isi goleste pana si goliciunea si mintea ta nu face fata unui astfel de lipse si te paraseste si ea si inspiratia unde-i? Nicaieri, se ascunde de tine ca si cum ai fi un dusman de mult temut.
Tu iti inchipui ce s-ar intampla cu inspiratia in mainile unei persoane fara suflet? S-ar urati, s-ar stinge, si-ar pierde farmecul si sensul si rostul ce-l are in viata noastra.
Inspiratia are nevoie de un suflet frumos, care sa o ingrijeasa, sa-i dea un nume, o forma, iubire si dedicatie, are nevoie de ingrijire ca un copilut mic abia venit pe lume ce nu stie sa rosteasca nici cuvantul 'mama'. Am admirat mereu oamenii frumosi sufleteste tocmai pentru inspiratia pe care o au si lucrurile frumoase ce le creeaza cu ajutorul acesteia. Nu o sa vezi niciodata un lucru bun si frumos facut de mana unui om cu suflet gol, un suflet gol nu se hraneste, nu cauta fericire pentru a creste, nu cauta sa produca nimic, ci parca doreste sa se afunde mai mult in goliciunea si abisul in care se afla.
De unde vine inspiratia? Din suflet. Trebuie sa te uiti in sufletul tau, sa vezi fluturii micuti ce roiesc in jurul universului tau si sa-i prinzi din zbor, sa-i expui, sa-i finisezi, sa-i ajustezi si sa-i transformi in bine.
